SPIRITUALITATE SI TERAPIE COGNITIV COMPORTAMENTALA

SPIRITUALITATE SI TERAPIE COGNITIV COMPORTAMENTALA

Niciun fel de terapie, nicio schimbare, nici viata duhovniceasca, nici spovedania, nici vindecarea, nici mantuirea... nu sunt posibile fara acordul persoanei. Metaforic vorbind: nici Dumnezeu nu ("poate") spune DA, unde omul spune NU. E marele mister, marea Lege a iubirii divine: unde libertate nu e, dragoste nu e; nici responsabilitate, nici progres ("succes") terapeutic sau spiritual. Omul este fiinta care decide (K. Jaspers). Tu singur esti responsabil de ceea ce faci cu tine, cu viata ta, indiferent de ceea ce ti se intampla. Vorba lui Sartre: "nu este important ceea ce ni se intampla, ci ceea ce facem noi cu ceea ce ni se intampla.

O societate modernă are doi piloni principali, ştiinţa şi religia, care, dacă sunt înţelese într-un mod raţional şi luminat, şi nu fundamentalist şi dogmatic, rareori intră în coliziune. În timp ce ştiinţa contribuie la progres şi la creşterea calităţii vieţii, religia joacă un rol important pentru dezvoltarea morală, toate acestea fiind elemente esenţiale ale unei societăţi armonioase; în acest context singura abordare serioasă alternativă/complementară științei este religia. Restul este artefact generat de naivitate, prostie şi/sau şarlatanie. ( Daniel David )

Budismul si stiinta nu se constituie în perspective opuse asupra lumii, ci mai degraba în abordari diferite, care vizeaza aceeasi finalitate: cautarea adevarului. În educatia budista,explorarea realitatii este un aspect esential, iar stiinta ofera propriile cai de desfasurare a acestei explorari. Desi obiectivele stiintei pot fi diferite de cele ale budismului, ambele cai de cautare a adevarului Iargesc cunoasterea si întelegerea noastra.

Dialogul dintre stiinta si budism este o conversatie cu doua sensuri. Budistii, pot folosi descoperirile stiintei pentru as clarifica perspectiva asupra lumii în care traiesc Dar si oamenii de stiinta pot folosi unele dintre învataturile budiste. În numeroase domenii, budismul poate contribui la largirea întelegerii stiintifice,

In ce priveste activitatea mintii, budismul poseda o cunoastere ezoterica veche de secole, care a suscitat interesul cercetatorilor din domeniul stiintelor cognitive si neurologiei,precum si al celor care studiaza emotiile, aducînd contributii semnificative la întelegerea acestora. Datorita impactului din ce în ce mai mare al stiintei asupra vietilor noastre, religiei si spiritualitatii îi revine rolul de a ne aminti de propria noastra umanitate. Ceea ce trebuie sa facem este sa echilibram progresul stiintific si material cu acea constiinta a responsabilitatii, care provine din dezvoltarea interioara. Tocmai de aceea cred ca acest dialog între stiinta si religie este important - el poate duce la rezultate care sa fie de un real folos umanitatii.

În privinta problemelor pe care le provoaca oamenilor propriile emotii distructive si ganduri disfunctionale budismul are multe de spus stiintei.Unul dintre obiectivele principale ale budismului este diminuarea influentei emotiilor si gandurilor distructive asupra vietilor noastre.Budismul ofera o mare varietate de idei teoretice si metode practice, care vizeaza atingerea acestui obiectiv. Daca vreunele dintre aceste metode se pot dovedi, prin teste stiintifice,folositoare, atunci avem toate motivele sa gasim caile de a le face accesibile tuturor oamenilor, fie ca sînt sau nu interesati de budism în sine.

Zen este o practica sau un exercitiu de meditatie prin care sunt anihilate toate distinctiile de ordin dualist: adevarat-fals, eu-tu, subiect-obiect, etc. Multi cunoscatori ai Zen, din afara spatiului japonez, sustin ca Zen nu ar fi o religie, ci mai degraba o filosofie. Cei mai multi japonezi se rezuma la a afirma simplu: “Zen este tocmai Zen”. Pentru japonezi este valabil proverbul: „cine stie ce este Zen, nu spune mai mult, iar cel care spune mai mult, nu stie ce este Zen”.

Zen este o scoala mahayanista care s-a dezvoltat la inceput in China (sec. VI-VII) ca urmare a intalnirii dintre budism si taoism. A patruns in Japonia prin filiera coreeana. Prima scoala japoneza de meditatie a luat fiinta in sec. al XII lea.Termenul “zen” este o prescurtare a cuvantului “zazen”. Zazen este compus din doua cuvinte: “za” - a sedea si “zen” – in mediatie, cufundare.

Meditatia Zen (jap.: zazen) isi are originile in budism. In exercitul zazen se disting trei elemente fundamentale: respiratia, pozitia corpului si atitudinea interioara.

1. Respiratia – inspiratia si expiratia trebuie ritmate. De cele mai multe ori practicantul recurge a numararea acestora in gand pentru eficienta meditatiei.
2. Pozitia corpului – practicantul se aseaza cu picioarele incrucisate, avand piciorul drept sprjinit pe coapsa stanga, iar pe cel stang pe cea dreapta. Scopul acestei pozitii este relaxarea corpului. Privirea este fixata asupra unui obiect. Prin acest act se urmareste   evitarea ratacirii privirii  .
3. Atitudinea interioara – practicantul trebuie sa ramana impasibil fata de toate gandurile. Chiar daca este asaltat de diverse ganduri, imagini, el trebuie sa nu le mai primeasca.   Constiinta trebuie „golita” pentru a se ajunge la starea de „constiinta pura”. Ajuns la aceasta stare dobandeste linistea interioara. Aceasta stare poarta numele de munen-muso, ceea ce inseamna "fara notiuni si fara ganduri".Maestrii Zen folosesc si un alt mijloc de exercitiu numit koan. Cele mai multe koan sunt maxime ale unor maestri Zen.

Cand vorbim de Zen trebuie sa luam in discutie consecintele negative si pozitive. Consecintele negative sunt cunoscute sub denumirea de makyo. Cum se manifesta? In fata ochilor celui ce mediteaza apar diverse lucruri care nu exista in realitate. Cele mai frecvente makyo apar sub forma de intuneric si lumina. Makyo reprezinta indiciul ca zazen este exersat corect. Intr-o etapa tarzie a meditatiei, neaparitia acestui fenomen constituie un indiciu al progresului sipritual.

Din consecintele pozitive amintim extazul – zanmai, stare in care simturile sunt deconectate de la exterior. Zanmai este premisa abosult necesar pentru iluminare – satori. Accederea la satori se realizeaza in general, spontan. Parintele profesor Nicolae Achimescu afirma ca in satori, practicantul zazen nu experiaza unirea cu un Dumnezeu personal, ci doar cu sine insusi in sens cosmic, pentru ca in viziunea extrem-orientala, ideea de persoana nu poate fi aplicata Realitatii supreme.

Procedurile cognitiv – comportamentale multimodale care au efect simultan asupra unor raspunsuri ce se manifesta in modalitati diferite (afectiv emotionale /subiectiv, cognitiv, comportamental, si/sau psihofiziologic/biologic)Printre procedurile terapiei cognitiv-comportamentala multimodala se afla: sugestia, hipnoza si hipnoterapia cat si procedurile meditative Procedurile meditative pot fi clasificate în două mari categorii: (1) meditaţii de tip concentrativ – cu origini în hinduismul vedic - şi (2) meditaţii de tip tnindfulness - cu origini în tradiţia budistă Zen.In meditaţiile concentrative, mintea (atenţia) este focalizată asupra unui obiect predeterminat. în acest fel, are loc o calmare a spiritului şi o mai mare conştientizare a sinelui-intern (realitatea adevărată),dincolo de iluziile lumii externe. Prototipul acestei forme de meditaţie este meditaţia transcendentală;este ca şi cum am focaliza imaginea pe care o vedem printr-o lentilă asupra esenţialului, ignorând neesenţialul.meditaţia se referă la faptul că persoana este conştientă de propriile emoţii, stări biologice, cogniţii si comportamente, adesea într-o manieră „aici şi acum", în mod detaşat, fără a face judecăţi de valoare. In tradiţia budistă, ea făcea parte din al patrulea adevăr nobil (Marga - modalitatea de a elimina suferinţa), fiind a opta cale nobilă (right mindfulness). în acest caz, este ca şi cum am privi lumea printr-o lentilă cu un câmp larg, surprinzând întregul, adică natura adevărată a lumii.Indiferent de modalităţile utilizate, funcţia procedurilor de tip meditativ este de a transforma.

II. Meditaţia transcendentală

Meditaţia de tip transcendental a fost preluată în SUA (vezi Benson, 1996) şi adaptată pentru a putea fi utilizată fără încărcătura ei mistică şi într-o manieră în | care efectele ei să fie clar măsurabile.

III. Meditaţia mindfulness

Meditaţia de tip mindfulness poate fi practicată oriunde, fără poziţii specialei sau un mediu anume. Ceea ce contează este atitudinea orientată intenţionata spre experienţierea, fără judecăţi de valoare, a prezentului ca întreg (aici şi acum ) Adesea, pentru a ţine subiectul orientat asupra prezentului, evitând reveriile se utilizează ca amorsa respiraţia.

La niveluri mai avansate, fără aplicaţii clinice directe, în meditatia de tip mindfulness pot fi decupate intenţionat anumite teme majore, precum viata si rmoartea, cu implicaţii existenţiale. In acest caz, se urmăreşte atingerea unui nivel superior de conştientizare a naturii adevărate a lucrurilor, ajungând la starea de iluminare şi nimicire a dorinţei - Nirvana.

Rezultatele acestor tipuri de meditaţie au fost investigate în cadrul unor cercetări riguroase. Cercetările s-au focalizat pe tehnică, fără a considera şi conotaţiile lor mistice. Deşi, aşa cum am precizat mai sus, tradiţia lor spirituală si aspectul procedural sunt diferite, efectele lor psihologice sunt similare. Astfel, ele sunt căi distincte spre acelaşi rezultat, cu efecte benefice la nivel

■cognitiv (de exemplu, se reduce gândirea disfuncţională/iraţională),

■comportamental (se reduc comportamentele dezadaptative) şi psihofiziologic (se echili-

 brează balanţa neurovegetativă, prin apariţia răspunsului de relaxare etc). Astfel,ele s-au transformat în aplicaţii validate ştiinţific în tulburările psihosomatice (lipertensiune, migrene), somatice (tulburări cardiovasculare) şi psihice (depresie,anxietate). National Institute for Clinical Evidence din Marea Britanie a inclusTerapia cognitivă bazată pe meditaţie de tip mindfulness (mindfulness cognitive therapy)

Procedurile meditative sunt un vehicol important in restructurarile cognitive.Spre deosebire de tehnicile clasice de restructurare, ele nu inlocuiesc cu necesitate gandurile disfunctionale si irationale cu ganduri functionale si rationale;ceea ce fac este că transformă acelaşi conţinut informaţional, din unul disfuncţional în unul funcţional.

Congruenţa terapiei cognitiv-comportamentale cu procedurile meditative a fost reliefată şi în întâlnirea şi discuţia publică dintre Aaron Beck şi Dalai Lama(din Suedia, 2005), iar Albert Ellis, prin corespondenţa cu Dalai Lama,a reliefat clar legatura spiritualitatii cu psihoterapia cognitiv-comportamentala si rolul procedurilor meditative în „neutralizarea" efectului cogniţiilor disfunctionale şi/sau iraţionale. în termeni cognitivi, această neutralizare înseamna adesea modificarea cogniţiilor evaluative, în sensul reducerii presiunii dorintelor exprimate în ele (de exemplu, „prefer să", „trebuie să") ; aşadar, nu este vorba de o transformare a cogniţiilor iraţionale („trebuie să...") în cogniţii rationale(„prefer foarte mult să... dar dacă nu, accept să...") ci, mai degrabă, o reducere a dorinţelor spre „accept să...".

Tehnicile de meditatie budista sunt aparent mai eficiente in lupta antidepresie decat medicamentele conventionale.In cazul pacientilor care sufereau de depresie pe termen lung, doar  47% dintre cei care au apelat la meditatie au suferit o revenire a depresiei comparativ cu %60 dintre cei care si-au administrat tratament medicamentos.
Terapia cognitiva bazata pe concentrare ii ajuta pe pacienti sa se focuseze asupra prezentului in loc sa deformeze evenimente din trecut sau sa isi planuiasca viitorul.
“In timp ce medicamentele sunt eficiente in a reduce simptomele depresiei, persoanele care apeleaza la ele devin totusi vulnerabile in ceea ce priveste o potentiala revenire la starea depresiva.” a declarat cercetatorul Willem Kuyken.
“Meditatia ii invata pe oameni deprinderi pentru viata” au completat expertii de la Exeter University Mood Disorders Centre.Deoarece este o tehnica de grup, meditatia este o alternativa accesibila din multe puncte de vedere fiind ieftina si nefiind nevoie de abilitati speciale pentru a o practica.Rezultatele studiului au fost publicate in Journal of Consulting and Clinical Psychology.

            Carpenter “Meditatia si unele traditii ezoterice au multe de oferit psihoterapiei.Beneficiile meditatiei in terapie se datoreaza unei combinatii intre relaxare, restructurare cognitive, auto-observatie si intelegere”

            Shapiro si Giber au avansat doua ipoteze principale in ceea ce priveste mecanismele responsabile pentru beneficiile terapeutice ale meditatiei: 1. meditatia aduce o stare de relaxare; 2. meditatia este eficienta prin inducerea unei stari de constiinta modificata

                 

BIBLIOGRAFIE

Rational and Irrational Beliefs – Research, Theory and clinical Practice;Daniel David, Steven Jay Lynn, Albert Ellis – Editura Oxford

Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale;Daniel David – Editura Polirom

Articole ziare: Evenimentul zilei, Realitatea, Hotnews

Articole internet

Psiholog clinician / Psihoterapeut Corina Molau